Home Aims and Scope Abstracting and Indexing Editorial Board Publication Requirements On-line First Latest Issue Archive Reviewing, Ethics and Malpractice Contact

Design, maintenance and update by:

Marius STUPARIU
marius_stupariu@yahoo.co.uk

Grigore HERMAN
grigoreherman@yahoo.com

Abstracts - Year VII, no.1 / 2005



DIMENSION REGIONALE ET OUVERTURE INTERNATIONALE DE LA ROUMANIE: LE POIDS DES HERITAGES FACE AU PROCESSUS DE L'INTEGRATION EUROPEENNE

Nicolae POPA

Université de l'Ouest, Timişoara, Département de Géographie, Str. V. Pârvan 4, 300223, Timişoara, România,

e-mail: npopa61 @yahoo.com , npopa @k.ro

Dimensiunea regională şi deschiderea internaţională a României: importanţa moştenirii în procesul de integrare europeană. Acest articol are drept obiectiv să evidenţieze disparităţile regionale ale spaţiului românesc, prin prisma moştenirii socio-culturale care îi marchează mutaţiile recente: moştenire istorică specifică pe provincii, moştenirea aparent uniformizatoare a perioadei comuniste, mutaţiile perioadei postcomuniste. Toate aceste moşteniri şi transformări scot în evidenţă extraordinara rezistenţă a structurilor şi a mentalităţilor, dar şi remarcabila voinţă a românilor, îndeosebi a elitelor lor, de a contribui la reuşita integrării euro-atlantice a ţării. Tocmai de aceea, articolul insistă asupra problematicii moştenirii identitare şi asupra interculturalităţii, văzute ca important potenţial de dezvoltare regională. Spaţiile laborator ale analizei sunt, prioritar, cele caracterizate printr-o evidentă pluriformitate social-economică şi culturală. Unele comparaţii cu regiunile mai omogene ale României sunt nu doar inevitabile ci şi promovate voluntar, pentru a putea îndeplini obiectivele propuse iniţial.

Cuvinte cheie: identitate, alteritate, teritorialitate, unitate naţională, disparităţi regionale, moştenire comunistă, integrare europeană, România.

Mots-clé : iden tité, altérité, territorialité, unité nationale, disparités régionales, héritage communiste, intégration européenne, la Roumanie.

 

DEVELOPMENT OF BALTIC CO-OPERATION

Tadeusz PALMOWSKI

University of Gdańsk, Department of Geography of Regional Development, Al. Marsz, Pilsudskiego 46, postcode 81-378, Gdansk, Poland, e-mail: geotpl@univ.gda.pl

Le développement de la coopération baltique . L'Europe Baltique est entrée dans la nouvelle phase du développement après l'élargissement de l'Union Europénne le 1 mai 2004. La mer Baltique est désormais devenue la mer interne de l'UE ce qui influencera sur le resserrement de la coopération des pays situés au bord de la mer Baltique. Dans des domains variés ces relations ont la nature de réseau. L'intensification des initiatives baltiques communes dans le cadre de l'Union Européenne au XXIème siècle réduira des disproportions existantes et aura influence sur les nivellements du caractère marginal des régions baltiques. La stabilité politique et le progrès économique peuvent, en perspective, transformer l'Europe Baltique –en train de la création au-dessus des frontières – en nouveau centre économique et culturel de l'Europe. L'Europe Baltique sera capable de déplacer le centre de gravité de l'Europe de la zone atlantique et partiellement méditeranée dans la direction du nord-est.

Mots-clé : Europe Baltique, coopération de réseau

Keywords : Baltic Europe, networking

 

THE POLITICAL-GEOGRAPHICAL EVOLUTION OF TRANSNISTRIA

Vasile EFROS

Universitatea „Ştefan cel Mare” Suceava, Str. Universităţii, nr. 9, 720225, Suceava, România, e-mail: efros @ atlas.usv.ro

Evoluţia geografico-politică a Transnistriei . În lexicul limbii române toponimul Transnistria are o larga utilizare, după mai mult de 40 de ani de uitare quasi-totala. Este deosebit de interesant, insa, contextul acestei utilizări - starea de conflict si disputele privind elementul românesc şi cel slav din zonă, legalitatea regimului şi a separatismului etc. Noţiunea poartă mai mult o încărcătură geopolitică decât geografică sau istorică, Transnistria desemnând teritoriul dintre cursul mediu şi inferior al Nistrului şi Bugului. Din punctul de vedere al limitelor administrative, imaginea Transnistriei apare în cele cinci raioane transnistrene ale Republicii Moldova (Camenca, Dubăsari, Râbniţa, Grigoriopol şi Slobozia) şi raioanele transnistrene ale regiunii Odessa. Cele cinci raioane ale Transnistriei sau ceea ce se numeşte Republica Moldovenească Nistreană (denumirea oficială adoptată de administraţia locală), este parte componentă a Republicii Moldova şi-i cunoscută pe mapamond ca o unitate teritorială secesionistă.

Cuvinte cheie : Transnistria, spaţiu, structură etnică, colonizare, autohtoni Keywords : Transnistria, area, ethnic structure, colonization, natives.

 

LA COOPÉRATION INTERCOMMUNALE EN FRANCE: RATIONALISATION OU RECOMPOSITION DES TERRITOIRES?

Christophe DEMAZIÈRE

Ecole Polytechnique de l'Université de Tours, Département Aménagement, 35 Allée Ferdinand de Lesseps BP 30553, 37205 Tours Cedex 3, France, e-mail: demaziere@univ-tours.fr

Intercommunal Cooperation in France: Rationalization or Territorial Reconstruction ? In France, more and more communes agree to create ad hoc structures that are in charge of competencies which used to be carried on at the municipal level. The creation of such public bodies also corresponds to state and will simplify and facilitate local public policies. But intercommunal cooperation does not mean the end of communes. This paper aims at analysing the aims and scope of intercommunal cooperation in France. Such structures are an answer to the very great number of communes in France. A historical perspective shows the difficulties of intercommunal cooperation. The paper focuses on the most recent forms of supracommunal cooperation, initiated by the French law of 12 July 1999. The study of communautés d'agglomération shows some issues regarding the future of intercommunal cooperation.

Keywords : France, territory, commune, local government, intercommunal cooperation

Mots-clé : France, territoire, commune, collectivités locales, coopération intercommunale

 

A “ EUROREGION OF MARAMUREŞ ” OR “MARAMUREŞ-TRANSCARPATIA”? ABOUT A POSSIBLE FUNCTIONAL CROSS-BORDER COOPERATION STRUCTURE AT THE EASTERN BORDER OF THE E.U.

Alexandru ILIEŞ

University of Oradea, Department of Geography, Tourism and Territorial Planning, 1 University Street, 410087 Oradea, Romania; e-mail: ilies @ uoradea.ro

Marius TĂTAR

University of Oradea, Department of Political Sciences, 25 Magheru Bd., Oradea, Romania; e-mail: mariustatar @ uoradea.ro

Une «Eurorégion de Maramureş» ou « Maramureş-Transcarpatia » ? Sur une possible strucure de coopération tranfrontalière à la frontière de l'est de l'U.E. La coopération transfrontalière de type eurorégional au niveau de l'Europe Centrale peut être considérée un préambule à la stratégie de l'intégration dans l'Union Européenne des Etats de cette région. La participation roumaine à une pareille structure date depuis 1993, quand d'une manière non-oficielle les Départements de Maramureş et de Satu Mare ont adhéré à l'Eurorégion Carpathique, une des plus grandes de l'Europe. Depuis 1997 on a démarré un processus officiel pour la constitution des pareilles structures dans la région transfrontalière roumaine, de sorte qu'il y a 11 pareilles structures à présent. Par rapport aux autres secteurs inter-statales le secteur frontalier roumain -ukrainien du nord du pays comporte deux pareilles structures moins fonctionnelles. La mise en place d'une eurorégion de petites dimensions dans une région avec des traditions historiques et culturelles peut constituer une démarche d'actualité pour la consolidation de la coopération trans-frontalière de la présente et de la future frontière de l'U.E. sur la relation avec l'Ukraine. Il y a beaucoup d'arguments favorables dans ce but, surpris dans ce matériel, avec des conséquences prévisibles sous l'aspect humanitaire, culturel et économique.

Mots-clé: Eurorégion, coopération transfrontalière roumaine-ukrainienne, la frontière externe de l'UE, la Région Transcarpatia; la Région du Maramureş

Keywords: Euroregion, Romanian-Ukrainian cross-border co-operation, external border of EU, Transcrapathia Region, Maramureş Region

 

GEOGRAPHICAL ARGUMENTS FOR THE SET UP OF THE ROMANIAN-UKRAINIAN CROSS-BORDER REGION OF MARAMUREŞ

Nicolaie HODOR

Universitatea „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca, Facultatea de Geografie, Str. Clinicilor 5-7 400006 Cluj-Napoca, România, e-mail: nicihodor@yahoo.com

Nicolae BOAR

Universitatea „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca, Facultatea de Geografie, Colegiul Universitar Sighetul Marmaţiei, Str. I. Maniu 16, 435500 Sighetul Marmaţiei, România

Des arguments géographiques pour la mise en place de la région trans-frontalière roumaine-ukrainienne de Maramureş. La région trans-frontalière de Maramures est superposée au plus vieux Pays de Maramures qui a fonctionné depuis des siècles comme une entité bien-définie du point de vue géographique, historique, ethnographique et politique. Aujour'hui elle est une partie intégrante de deux Etats: la Roumanie et l'Ukraine et une partie de l'Euroregion Carpathique. La dimension de cette euroregion (141.485 km carrés et 14.794.858 habitants) exige une rationalisation en vue d'améliorer son fonctionnement. Une région trans-frontalière roumaine-ukrainienne créerait le cadre pour des nouvelles relations trans-frontalières.

Mots-clé : Maramureş, région trans-frontalière, la Roumanie, l'Ukraine, fonctionnement

Keywords : Maramureş, cross-border region, Romania, the Ukraine, functioning

 

CÂTEVA CONSIDERAŢII CU PRIVIRE LA COMPORTAMENTUL ELECTORAL AL POPULAŢIEI ROMÂNIEI ÎN PERIOADA 1992-2003

Ionel BOAMFĂ

Universitatea „Al. I. Cuza” din Iaşi, Facultatea de Geografie şi Geologie, Departamentul de Geografie, B-dul Carol I, Nr. 20A, 700505, Iaşi, România, e-mail: iboamfa@gemma.geo.uaic.ro

Some Considerations Related to the Electoral Behaviour of the Romanian Population during 1992-2003. The paper aims to analyse the electoral behaviour of the citizens of Romania during the last decade with a reference to the local and parliamentary elections. We considered the connections deriving from this electoral behaviour and the voting population structure from an ethnical, confessional and professional viewpoint. We can note a constancy and discipline in terms of electoral options and participation of the Hungarian electorate and, with some reserve, the orientation of the active voters in the primary sector of the rural area in the eastern and southern part of the country toward social-democrat forces. We can also note an orientation of the employees of the secondary and tertiary sector of the urban milieu – mostly, but not exclusively of the capital city, Banat and South Transylvania toward the centre and centre-right wing parties and a preference of the Romanian electorate from the centre and north-west Ardeal towards political organisations with a nationalist message. This preference accounts for the dissatisfaction of the electorate towards the political class, a disappointment also manifested by the absence from the vote in higher percentages in the last years (2000-2003). Keywords: electoral behaviour, local and parliamentary elections, electoral preference, voting discipline, absenteeism Cuvinte cheie : comportament electoral, alegeri locale şi parlamentare, preferinţe electorale, disciplină electorală, absenteism